Povesti asternute pe panza

Priveste cu atentie o ie. Incearca sa vezi detaliile unei broderii?

broderie ie romaneasca
detaliu ie romaneasca brodata manual

Ca sa intelegi ce este o ie, incearca sa ii auzi povestea. Asculta ce are de spus acea ie.
Femei din sate romanesti uitatate de lume spun povesti intregii lumi. Ele poate nu stiu a scrie dar stiu sa astearna povestile lor pe panza. Ele cos iarna la gura sobei si vara la umbra in gradina. Ele au ganduri, ele spun rugaciuni, ele transmit toate simtirile lor cu acul si ata.
Stai si piveste cu atentie broderia. Auzi? Vezi? Sute de generatii au cusut ii la tara. Si-au perfectionat tehnica de a coase si au transmis-o mai departe pentru a spune povesti, pentru a da viata iilor.
Fiecare ie este unica. Nu exista doua ii la fel. Fiecare ie poarta in ea ceva din sufletul si din gandurile femeii care a cusut-o. Fiecare ie are povestea ei asternuta pe panza in multe zile de truda.
Uita-te mei atent la o ie, ascult-o, simte-o. Cineva a avut ceva de transmis prin aceasta ie.

ie romaneasca modele broderie
broderie tip ajur realizata manual

Femeia care mai coase ii

Sa va spun o scurta poveste despre o femeie simpla.

Maria s-a nascut la sat. Prima ei ie a primit-o de la bunica ei. Bunica ei a cusut o ie pentru tanara ei nepotica. A tesut panza in razboi si s-a pus sa coasa. A durat aproape o luna pana a facut ia pentru micuta dar a meritat. Maria trebuia musai sa aiba o ie inca de la cea mai frageda varsta.

Maria a crescut si cand a fost mai mare a inceput sa coasa si ea. La ea in sat toate femeile si tinerele coseau. Asa invatasera din mosi stramosi. Isi faceau iile lor, coseau pentru soti, copii si nepoti sau coseau stergare, fete de masa, fete de perne si multe altele ce care aveau trebuinta in gospodarie. Coseau mereu cum era traditia in zona lor, cu motivele lor care erau mai mandre decat cele ale celor din alte sate.

Ca sa arate cat de harnica este, Maria cosea in fiecare iarna cate o ie, care mai de care mai frumoasa si mai bogat brodata iar primavara se mandrea cu ea. Unde mai pui ca, poate fura si o cate privire admirativa de la vreun flacau din sat.

Maria a facut asta toata viata, a cusut si a trebaluit prin gospodarie.

Pe vremea lui Ceausescu, nu mai facea fata lucrului. Erau cooperative mestesugaresti, Ceausescu organiza festivitati si mai avea si o intreprindere de comert exterior. Maria era tanara si lucra cu spor. Este adevarat ca nu facea ea  iile pentru altii asa cum le facea pentru ea sau pentru familia ei dar cosea mereu. Din ce cosea si din munca in gospodarie o ducea bine.

Cu surle si trambite a venit anul 1989 si Ceausescu s-a dus. S-au dus si festivitatile lui si usor, usor au inceput sa dispara unele cooperative mestesugaresti.

Maria, femeie simpla de la tara stia sa coasa ii dar nu mai primea comenzi de la cooperativa. Lumea l-a alungat pe Ceausescu si a ales sa schimbe ceva. La oras au inceput sa se poarte haine aduse din Turcia si lumea din toata tara a inceput sa se indeparteze de straiele noastre facute la sat.

Multe femei s-au lasat de cusut si s-au apucat de alte treburi mai banoase. Dar Maria nu stia decat sa coasa si facea asta cu pasiune si truda cu toate ca rar mai vindea cate o ie.

Cum au disparut cooperativele mestesugaresti, Maria si-a facut PFA ca sa poata sa vanda legal, cu factura (cu toate ca nu prea stia sa scrie si ruga din cand in cand cate un nepot sa-i scrie factura). Mai aparea cate un ansamblu care stia de ea si care mai dorea cate un costum sau cate o firma de la oras care mai vindea din produsele ei.

Si asa a trait Maria pana in anul 2012 cand, uite na minune, toata lumea incepe sa o caute pe Maria sa-i  ceara sa-i faca ba o ie, ba doua ii, ba 10 ii… ba 100 de ii.

Maria, femeie simpla, coase cate o ie in 3 – 4 saptamani si asta cu greu ca a mai lasat-o vederea la varsta asta. Face ia asa cum a invatat ea din mosi stramosi, musai cu multa broderie. Cum sa faca Maria 100 de ii?

Cum lumina divina s-a aprins si toata lumea cauta ii, trebuie gasita o solutie pentru a face fata cererii.

Multi vor, putini cunosc, repede se gasesc solutii si se fac ii, cu mai multa broderie, ii cu mai putina broderie, ii cu si mai putina broderie, camasi cu maneca scurta. Cererea nu scade dar femeile care mai cos de mana nu pot face mai mult.

Acum tehnologia si mana de lucru ieftina din Asia isi spune cuvantul. Apar bluze brodate la masina in Asia ce copiaza modelele facute de Maria. Au copiat modelele noastre din mosi stramosi si acum le fac la masina. Si cum cererea este cerere, si pretul celor facute la masina trebuie sa fie un pic mai piperat ca sa nu bata la ochi… (multi vor, putini cunosc).

Bucuroasa ca este din nou apreciata ia, iar Maria stie cel mai bine sa coasa ii, aceasta le indeamna si pe fetele ei sa faca ii asa cum se facea odata la ea in sat. Nu mai putea de bucurie ca traditia ei este din nou la moda si ca poate sa transmita mai departe mestesugul ei si al generatiilor de dinaintea ei.

Cele tinere se apuca de cusut dar dupa numai cateva zile lasa lucrul balta si pleaca la lucru in Italia, deh,  acolo se castiga mai bine. Cum sa coasa 3 -4 saptamani la o ie care abia se vinde cu cateva sute de lei cand “in Italia se fac banii”?

Maria, nu se lasa si coase mai departe. Mandra de ceea ce face se duce cu cateva ii trudite de ea la targ la oras sa le vanda.

De la distanta vede ca targul este plin de ii, se lumineaza la fata si se se bucura ca traditia e inca vie. O cuprinde si o emotie. Daca nu sunt iile ei cele mai mandre? Daca a venit cineva din alt sat cu ii mai frumoase?

Se aseaza mandra la taraba cu iile cusute de ea cu multa truda si astepta cumparatorii. Dar, lumea nu se prea inghesuie la ea iar cate unul o dojeneste ca ar avea preturile prea mari (de parca cateva sute de lei pentru o ie cusuta in 3-4 saptamani este mult). Lumea merge mai departe si cumpara cate o bluza brodata la masina, vanduta cu eticheta de ie traditionala, ca e mai ieftina …. multi vor, putini cunosc…

Maria se intoarce in satul ei trista si nu intelege ce se intampla. Ea face ii in continuare ca asta stie sa faca. Pana la urma, s-o mai gasi cineva care care sa-i mai cumpere cate o ie.

Maria mai coase dar multe alte femei de varsta ei prefera sa mearga la ferma la cules de fructe sau sa lucreze in alte parti cu ziua. Sa iei 60-70 lei pe zi e mai bine decat sa stai sa cosi 3-4 saptamani la o ie.

Cele mai tinere, nici nu vor sa auda de cusut – “ma duc in Spania cateva luni si imi ajung banii tot anul”.

Maria coase in continuare la gura sobei…..

 

 

 

ia romaneasca de azi

romanian blouses logo

ie romaneasca de vanzare
despre ia romaneasca

Odata cu redescoperirea iei, incepand cu anul 2012, au aparut pe piata si variante noi de piese vestimentare cu denumiri traditionale. Multe dintre acestea poarta denumirea de ie (ie traditionala, ie moderna, ie stilizata, ie cu maneca scurta, etc.)

Ba chiar, gasim in multe locuri si denumirea de “ie barbateasca” cand, ia este o bluză femeiască caracteristică portului național românesc, confecționată din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic și împodobită la gât, la piept și la mâneci cu cusături alese, de obicei în motive geometrice, cu fluturi, cu mărgele etc. (conform DEX)

Din punctul nostru de vedere, ca sa fie ie, o astfel de bluza trebuie neaparat sa fie lucrata manual. De asemenea, in trecut nu prea erau intalnite ii cu maneca scurta si de aceea, la noi in magazin, bluzele cu maneca scurta (care sunt foarte rare) le denumim simplu bluze brodate manual cu maneca scurta.

Chiar si termenul de ie romaneasca este un pleonasm. Noi il folosim deoarece si in Republica Moldova gasim astfel de bluze avand aceleasi origini.

In acest articol, ne vom referi la ia romaneasca de azi respectiv la ce s-a intamplat incepand cu anul 2012, an in care s-a lansat o colectie vestimentara de catre un designer international ce a fost inspirata din ia noastra din zona Sibiului, piese ale acestei colectii au fost purtate de celebritati si au aparut pe diferite canale media.

ie sibiu chemise roumaine embroidered blouse
ie din zona Sibiului folosita in 2012 ca sursa de inspiratie in moda internationala

In acest moment a reaparut si la noi in tara interesul pentru ie, interes ce parea uitat. Afirmam acest lucru deoarece ne ocupam de ii si de costume populare romanesti inca din anul 1997.

Aparitia comunitatii “La Blouse Roumaine” in social media a contribuit si contribuie in continuare foarte mult la promovarea acestor podoabe nationale.

Ulterior, au inceput sa apara din ce in ce mai multi comercianti si promotori ce au adus imaginea iei si a portului national in tot felul de ipostaze de la stralucire pana la folosirea in campanii publicitare, electorale si, mai nou, pana la copierea iei si simbolurilor transmise din strabuni, imprimarea sau brodarea in China a unor bluze cu aceste simboluri, importul lor pe Pamantul Romanesc si comercializarea sub denumirea de ie.

Renasterea iei am trait-o cu bucurie in 2012 dar si cu un pic de mahnire cand primeam de la clienti solicitarea de a reproduce piese vestimentare realizate de un designer international ce s-a inspirat din ia noastra si care costau la acesta ceva de 3900 U$D/buc. Le raspundeam clar ca noi nu reproducem ceva care a fost facut plecand de la o ie (cum sa copiez eu o bluza ce a fost copiata la randul ei o ie de la mine).

Mahnire este si cand vad ca, pe zi ce trece, iile au din ce in ce mai putina broderie pe elesi ca femeile nu mai cos asa cum coseau odata.

Mahnire si mai mare este acum cand vad pe tarabe fel de fel de bluze brodate la masina in China, care incearca sa copieze modele traditionale romanesti si care se vand purtand denumirea de ii.  Si, mare imi este dezamagirea cand vad ca acestea sunt cumparate de romani.

In trecut, femeile isi coseau singure iile iarna, la gura sobei. Le faceau cat puteau ele de frumos si de bogat brodate ca atunci cand le imbracau sa fie cat mai mandre. Iile erau podoabe ce le reprezentau.

In ziua de astazi, daca nu ne mai coasem noi iile, macar sa stim sa le alegem pe cele mai bogat brodate,, astfel incat sa ne mandrim si noi cu ele. Gasiti ii bogat brodate in multe locuri. Nu cred ca poti sa te mandresti cu o ie fara broderie si nu cred ca te reprezinta o ie brodata la masina in China (poate doar daca esti nascuta acolo).

Inteleg faptul ca au aparut aceste copii cu putina broderie sau brodate la masina. Aceasta piata paralela apare pentru toate produsele de valoare si confirma notorietatea iei noastre. Nu o sa inteleg insa niciodata pe cei ce aleg sa cumpere niste copii de proasta calitate..